Webstock 2017, în plină desfăşurare

Oamenilor, ne-am pierdut bunatatea?

Oameni, fiinte umane sau animale sociale in viziunea lui Aristotel. Om sunt si eu, si iubitul meu, si mama si tatal meu, si cei care locuiescu si traiesc in Kongo, Bolivia, in Padurile Amazoniene sau "marea" America.

Ce ne face diferiti? Lasand deoparte culoarea pielii, ochilor si parului, sa fie oare vorba de mediul cultural din care provenim, experienta pe care am acumulat-o in timp, gradul emotional la care am ajuns, gradul educational sau social pe care le-am atins? Si daca ne "dezbracam" de toate acestea, cine suntem de fapt, din ce suntem formati? Cand ne uitam in oglinda, singuri, departe de spatiul social si professional, pe cine vedem?

Suntem intr-adevar bucurosi de statutul social atins, daca in sufletul nostru simtim mereu o neimplinire sau o invidie si o tot ascundem, pentru ca suntem bine educati si nu ne permitem sa o aratam lumii?

Suntem bogati si linistiti daca avem milioane de euro in conturi, case si masini pe toate gusturile, desi tot vrem sa acumulam pana sa gasim ceva-ul?

Suntem mai evoluati decat oamenii din Africa daca nutrim sentimente de invidie, ura, egoism, rautate?

Cred ca am lasat sa ni se atrofieze o caracteristica specific umana, cu origini metafizice: bunatatea.

Nimic nu poate inlocui si suplini nitica bunatate sufleteasca, nitica bunavointa, toleranta, intelegere. Un picut de bunavointa.

Stim ca de-am vorbi toate limbile pamantului si de-am fi toba de carte si de eruditie, si de am cunoaste intrebuintarea tuturor termenilor specifici tuturor stiintelor si tehnicilor, si daca am participa la toate congresele internationale si ne-am intalni cu mai-marii lumii, tot nu ne putem numi oameni culti daca suntem niste mitocani si niste haini.

Si chiar daca stim despre dualitate, despre bine si rau, despre alb si negru, despre viata si moarte, hai sa alegem sa fim buni! Si de aici o decurge si altfel multumirea ca suntem bogati, ca avem functii de conducere, ca avem sansa sa traim in tari unde e pace, Om fi altfel de Oameni!
"Ce preferi sa fii, intreg sau bun ?", a intrebat Jung.

Regata continua. Navele noastre, Mircea si Adornate, mai au putin si se intorc acasa

Regata Marilor Veliere din Marea Neagra este pe ultima suta.

Astazi, cele 14 frumoase si faimoase nave cu vele aflate in competitie sunt in Rusia, in Portul Soci. Pana pe 18 mai cand se va da startul celei de-a doua curse: Soci – Constanta.

La bordul velierului ADORNATE este fotograful Cristian Vasile. Iata ce se intampla in timpul competitiei:

Hai, bricule Mircea! Nu te lasa, Adornate!

Au mai ramas 7 zile si restul ore, minute, secunde pana pe 24 mai cand vor ajunge in Portul Constanta alaturi de celelalte veliere, printre care si cel mai mare din lume: Sedov, din Rusia. 

Aici, pentru 4 zile, ochisorul fiecarui doritor, iubitor, visator de nave cu vele le va putea admira, fiind posibila si vizitarea acestora, in mod gratuit. Iar festivităţile organizate in Portul din Constanta ce prilejuiesc finalul competitiei, se anunta cu totul si cu totul speciale.

Cine vine?? :)

Are un Volkswagen Beetle!! Este un presedinte "sarac", dar un om bogat/implinit/fericit :)

Preşedintele Uruguayului, Jose Mujica, a declarat că întreaga sa avere nu este nimic mai mult decât un Volkswagen Beetle din 1987.

Şi din ce imi dau seama, citind una, alta, nici nu işi doreşte mai mult. Il cam înteleg, iar cei care mă cunosc ştiu şi de unde vine întelegerea mea.

Adeseori i se spune “cel mai sărac” preşedinte din lume. Dar nu s-a gandit nimeni că poate este, că poate se simte CEL MAI BOGAT?

Intr-un interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour de la CNN, Mujica declara: "Nu sunt un preşedinte sărac. Săraci sunt oamenii care au nevoie de multe - Seneca a spus acest lucru. Eu sunt un preşedinte auster.”

Imi place de fostul membru al guerrillei marxiste: conduce un Volkswagen Beetle din 1987 (averea sa, după cum vă spuneam), îşi donează 97% din salariu, a refuzat să locuiască în palatul prezidenţial în schimbul propriei, o locuinţă modestă din Montevideo, unde vinde flori împreună cu soţia sa. Da, soţia lui are o "afacere", cu flori :)

Pare să fie condus de principiul: “trăieşte asemenea majorităţii, pentru că majoritatea poporului a fost cea care te-a votat”.

Frumos principiul, dar imi rezerv dreptul de a fi sceptică, căci traiul în opulenţă, nevoia de "multe", aduce cică fericirea multora de la noi, fie ei preşedinţi, CEO-işti, oameni cu afaceri prospere sau oameni cu prinţipii. In fine…

Revin la cel mai bogat om al Uruguayului.

El este preşedintele ţării care în decembrie 2003 a devenit prima ţară unde s-a legalizat producţia şi vânzarea canabisului. Bineînţeles, o decizie lăudată, dar şi criticată în lumea întreagă.

De asemenea, este preşedintele care şi-a câştigat "simpatia" gigantului american Philip Morris, cel din urmă dând Uruguayul în judecată din cauza legilor împotriva fumatului.
Aşa fac foştii fumători, luptă înzecit mai mult împotriva fumatului sau cel puţin a diminuării acestuia ;)

Cât despre cei 14 ani petrecuţi în închisoare, o perioadă chiar în regim solitar, preşedintele cel mai bogat spune: "Şi probabil nu există nimic mai rău decât singurătatea după moarte. Suntem fiinţe gregare. Avem nevoie de societate pentru a trăi. Nu ne salvăm niciodată de unii singuri, de fiecare dată ne salvăm împreună cu alţii. Sunt aspecte elementare ale vieţii. Dar sunt lucruri pe care prea des le uităm".

(surse:

http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/southamerica/uruguay/7805405/Uruguay-presidents-entire-assets-a-VW-Beetle.html

http://www.mediafax.ro/externe/cel-mai-sarac-presedinte-din-lume-isi-doneaza-97-la-suta-din-salariu-si-locuieste-intr-o-casa-modesta-nu-am-nevoie-de-multe-pentru-a-trai-video-12625844)

Cunoasterea vine subtil, din interior :)

Video-ul acesta este pentru mine mult mai graitor decat 1001 cuvinte.
Eu am zambit. Sper sa va aduca si voua zambetul pe fata sau sa vi-l dubleze, tripleze, dupa caz, dupa dispozitie :)

Mai avem mesteri, dar nu pot contrui pana n-o "omoram pe Ana"

Sarbatoarea bujorului este organizata in fiecare primavara in localitatea Plenita din judetul Dolj.
“Pentru ca…de ce?” Pentru ca aici sunt 60 ha de padure cu bujori, specie ocrotita intr-o arie protejata, de interes national, inca din anul 2000.


Cineva, anume un domn silvicultor cu suflet mare si cu respect fata de natura (mai sunt inca astfel de oameni sau mai erau, caci dumnealui a iesit la pensie), pe numele dansului, Alchiu Caraghiaur, a fost cel care a contribuit la extinderea ariei protejate la 60 de hectare.


Pana aici, jos palaria!


Dar cum sarbatoresc, in sensul de cum cinstesc meltenii, pardon, locuitorii din Plenita si imprejurimi, aceasta minunata zona a Romaniei? Sau, mai direct spus si scris, cum o distrug an de an, mai ales in ultimii ani, mai rau decat ar face o cireada de animale?


Urmeaza infos din categoria: ce unii se caznesc sa construiasca in ani, altii (multi la numar si...cum i-a lasat Dzeu) calca in picioare in cateva ore.


Da, de cativa ani, oamenii intind mese printre flori, pregatesc gratarele si incing horele, desi sunt intr-o zona asa-zis protejata. Iar in weekendul trecut au fost peste 10.000 de oameni, care au mancat, baut, dansat pe langa si peste frumosii bujori, iar la plecarea spre casutelor lor au smuls o amintire din padure, vorba aceea: “are balta peste”. Si uite asa o specie rara de bujori este calcata in picioare sau smulsa degeaba din locul unde ii prieste cel mai bine.


Ce fac / au facut cei care trebuie sa ingrijeasca aceasta zona? Teoretic, au facut ce scrie la carte: au montat in saptamana inaintea evenimentului in Padurea Bujorului placute care ii avertizau pe trecatori sa nu rupa florile. Practic, nu au facut NIMIC.


Iar ceea ce a declarant edilul comunei, dl Mihai Calafeteanu, ma lasa cu un gust amar si fara prea multe cuvinte ortodoxe: "Oamenii care vin la aceasta sarbatoare vin si mai iau si cate un bujor. Dar au ramas destui bujori, ca sunt 60 de hectare. Sunt indicatoare ca nu au voie sa rupi florile, dar ce sa-i faci, asta e cetateanul roman... Oricum, prin ruperea bujorului semintele lui se raspandesc si bujorul se inmulteste." (sursa: www.gandul.info)


Cum ce sa-i faci cetateanului roman sau de orice nationalitate o fi, dle Primar???!!! Aplica-i amenda pentru distrugerea florei din aria protejata cuprinsa intre 6.000 si 12.000 lei, sa vezi apoi daca o sa mai fie asa un iubitor de bujori!!! Si astfel lasa natura sa-si faca treaba in ceea ce priveste inmultirea acestei specii, caci e mai desteapta fata de specia noastra umana. Nu rupe, nu smulge si nu calca in picioare!


Rusinica!

Pozitia mea intr-un clasament! Pe blogalinitiative.ro